luni, 7 octombrie 2019

O nouă șansă…


http://www.ziarulnatiunea.ro/2019/10/07/o-noua-sansa/ Două momente de implicare directă, jertfelnică, în redresarea României post-revoluționare binemerită a fi cunoscute și asumate de analiștii parcursului socio-politic al acestei perioade. Marele economist româno-american Anghel N.Rugină îi propunea lui Ion Iliescu și înconjurătorilor săi un proiect de țară („Un miracol economic”) girând șansa acestuia prin asumarea punerii lui în practică în calitate de Prim-Ministru. Propunerea a fost inclusă la diversități, galopul privatizărilor frauduloase, al întoarcerii agriculturii cu 100 de ani în urmă părând a fi soluția lepădării gorbaciovistului Ilici de propria biografie și forma asiguratorie pentru un pact integrator al țării în Comunitatea Europeană. Rămân spre studiul celor interesați paginile lucrării Memoriale 1, apărută la Editura Performantica din Iași în două ediții. Un nou moment (posibil astral), și nu folosesc impropriu termenul, pare a fi Petiția redactată de „Ringul Politic”, prin care se cere adeziunea publică la oferirea funcției de Prim-Ministru domnului Călin Georgescu, un om cu pregătire multidimensională și care poate gestiona coerent, clar și cu maxim randament propriul său proiect de țară, „ Apă, Hrană, Energie”, cuvinte care, transferate în posibilități, șanse, nevoi pot gestiona un nou parcurs penstru societatea românească. Fiind în zona alegerilor prezidențiale (cap de pod pentru cele parlamentare) se impune o succintă analiză a situării principalelor personaje și oferte electorale vis-a-vis de punerea în lucru a proiectului domnului Călin Georgescu. Un Președinte de dreapta, (Klaus Iohannis, de exemplu, dincolo de victoria pentru care a sacrificat conținutul a cinci ani, exasperând un guvern de tip parameci, cu stresante schimbări de echipă – scuză pentru lentoarea materializării propriilor obiective moștenite de la Dragnea), va trebui să dezamăgească electoratul deoarece, aliații la putere din varii grupuri parlamentare, de dreapta, desigur, nu vor renunța la: menținerea celor 500 parlamentari (motivați de inexistența unei forme legale de reducere, la 300), număr care le-ar permite să acumuleze o majoritate cât de cât confortabilă, dar pentru care reducere vor milita neabătut pentru viitoarea legislatură; la pensiile speciale care vor fi menținute atât pentru că, la nivel de parlament, mulți de dreapta se înfruptă sau se vor înfrupta din acest beneficiu decontat de electorat (și, în ordine de interese, pensiile speciale nu vor dispărea nici de la alte categorii importante în menținerea și securizarea imunității iluminaților politicieni, atribut și marcă garantată a menținerii corupției la standarde ridicate, corupție împotriva căreia se vor trage mai mult decât cele 21 salve de tun prezidențiale; la vinderea în continuare, pe bucăți economice vizibile, a suveranității statale (tamburul – major Băsescu menținându-și instrumentația și inocența), fapt deloc incomod pentru corporatiștii useriști… Totodată diferența de opinii (în căutarea unor ideologii) va marca componența și funcționalitatea echipei guvernamentale, cu suprapresiune în camerele parlamentare. Iată de ce un Guvern Călin Georgescu ar putea dezamorsa stările conflictuale și coagula unele dintre dezideratele dreptei. De asemenea, un Președinte de dreapta va fi pus în imposibilitatea atenuării conflictelor inerente dintre peneliștii conservatori, useriștii radicali, udemeriștii naționaliști în exces și, desigur, pesediștii din lojile parlamentare (și care, numeric, pot utiliza orice prilej pentru modificarea balanței puterii, conform modelului udemerist). Un Președinte de stânga (ca posibilă, încă, opțiune electorală) va trebui să susțină în continuarea programul bunăstării (fericirea este la useriși) îndatorate bancar cu prețul gajării majorității valorilor naționale ce ar mai putea fi vândute/amanetate pe piața de capital. Final previzibil, în aceste condiții, falimentarea electoratului și diminuarea suveranității statale. Și în aceasta ar exista o șansă, alta decât cea folosită cu tehnocrații lui Cioloș: apelarea la domnul Călin Georgescu pentru formarea unui Guvern prin selectarea de către acesta, dintre specialiștii de marcă pe domenii, inclusiv, unde va crede de cuviință, din zona socialiștilor. Acesta va aplica propriul proiect fără imixtiunile „dezvoltatorilor politici”, reușita asigurând în parte și recrebilizarea stângii în fața electoratului. Varianta Președinte independent este din zona fenomenelor greu pipăibile, cum și Fata Morgana. Indiferent care ar fi scenariul/varianta opțională a electoratului, totul se petrece pe fondul unei derive dramatice a societății, politicienii fiind cauza majoră a acesteia, adevăr țipat de statisticile încrederii. Șansa redresării sociale, economice a României poate fi prezentată, ca interes comun al românilor, prin Călin Georgescu – Prim-Ministru. Se impune ca o ședință comună a Parlamentului să fie dedicată prezentării de către dr. Călin Georgescu a Proiectului său, să i se acorde posibilitatea de a răspunde tuturor întrebărilor care, prin răspunsuri, ar induce resetarea lipsei de voință a membrilor acestei Instituții a Interesului Național (cum ar trebui să fie).

duminică, 1 septembrie 2019

Mr. Zuckerberg ŞI AMPLOIAŢII-mai catolici ca papa Francisc


Posted on September 1, 2019 by dobrevioro
am postat spre amuzament poza de mai sus ( preluată tot de pe facebook ) şi imediat poliţia facebook a reacţionat . Nimic nou sub soare , babeturi pesediste menopauzate şi moşi pesedişti beşinoşi şi pşărcoşi au o adevărată obsesie vizavi de modesta mea persoană şi dau cu frenezie report după reportMi se notifică faptul că qm interdicţie de a posta 24 de ore şi mi se oferă două opţiuni : acceptă decizia contestă Despre postarea ta Ieri Nimeni altcineva nu poate vedea postarea ta. evident , consider sanctiunea imbecilă şi nejustificată şi o contest iar amploiaţii lui Mr. Zuckerberg îmi comunică plini de solicitudine că…. Postarea ta este în curs de analizare Ieri Cineva va analiza din nou fotografia. acel cineva (pişa-m-aş la el în cafea) a analizat din nou fotografia şi ca să mă lecuiască de la a face contestaţii îmi comuniCĂ CĂ Am confirmat că postarea ta nu respectă Standardele comunității Astăzi Am examinat din nou fotografia ta și aceasta nu respectă Standardele comunității noastre. Ţi-a fost restricţionat temporar accesul la înscrierea şi postarea în grupuri până 8 septembrie la 05:46. RESTRICŢIE ACTIVĂÎncheiere: 8 septembrie la 05:46 CE POŢI FACE Contestă ÎNCERC SĂ CONTEST Poza pentruu care aplicati sanctiunea a fost preluata de pe facebook de pe grupul umor si bancuri , mi se pare .pentru o poza nevinovata initial ati spus ca e suspendat dreptul de a posta 24 de ore iar acum veniti cu o suspendare de 7 zile .E jenant ceea ce faceti , aplicati haotic si fara discernamint sanctiuni nemeritate iar cand alte persoane recurg la hartuirea mea , constatati ca acele comentarii incalca standardele , ma anuntati triumfatori ca respectivele comentarii au fost sterse si ca nu va fi anuntat cel ce a postat cine a raportat comentariul. Lumea facebook a devenit o jungla urit mirositoare unde domina arbitrariul si bunul plac al unor angajati ai facebook. E timpul sa cautam alternative la facebook. DAR ( IAR ŞI IAR) Cererea nu a fost procesată Nu ţi-am putut procesa cererea. Te rugăm să încerci din nou mai târziu. Închide CU REFERIRE la speţa de faţă CĂCATURILE astea numite standardele comunităţii facebook ŞI MODUL haotic si fara discernamint DE APLICARE a unor sancţiuni sunt în opinia mea produsul unor minţi bolnave postat initial la https://sites.google.com/site/iarnoapteamintii/mr-zuckerberg-si-amploiatii-mai-catolici-ca-papa-francisc

duminică, 28 aprilie 2019

Dumnezeule , dacă exiști
















"Doamne, ocolește-i pe români" !

NU un muzeu al holocaustului ci un muzeu al Omeniei Românești

 Dragă domnule profesor,
 Ca deobicei  găsesc în tot ce scrieți, ideea dreptă și curată de a spune adevărul și a ne apăra neamul.
 Eu i-aș spune acelui Muzeu al Holocaustului, atât de dorit, impus absurd și neavenit, Muzeul Omeniei Românești. Fiți convins că acest ambasador american cunoaște foarte bine realtățile, dar cum toate cele ce ne privesc vin fără nici o tăgadă de la Ierusalim și și el nu face altceva decât să asculte. Las la o parte că și el fiind de aceiași etnie cu vajnici doritori de muzee în toată lumea, este bine informat și cunoaște realitatea, dar din alt punct de vedere.
 Deci pe frontispiciul acestui muzeu al Omeniei eu aș grava cuvintele lui Simon Peretz, fost prim ministru al Izraelului  la vizita făcută în România, apoi aș adâuga declarațiile  sef rabinului Clujului Mosez Karmily Weinberger  făcute la vizita oficială  în Cluj, alături de oficialitățile Clujului la Mormântul profesorului Emil Hațieganu.sau la Institutul  de istorie N. Iorga în 1988. Nu aș omite cuvintele elogioase adresate lui Raoul Șorban când i s-a acordat titlul Drepți între popoare la Vad Yasem.
  Pe un panou foarte vizibil, aș expune recensământul din 1939 pe regiuni a întregii populații evreiești din România și exact numărul de evrei existenți după pierderea Basarabiei, Bucovina de Nord, o bună parte din Ardeal și Cadrilater. În felul acesta lesne s-ar putea  cunoaște situația evreilor la 31.XII 1940..
 Ca să nu fie uitați cei care au descoperit holocaustul din România le-aș expune numele și faptele ilustre la loc de mare silă și scârbă i-aș enumera pe Moses Rozem, părintele descoperiri  holocaustului, Radu Ioanid, Wexler, Al Florian, Tismăneanu și toată cloaca lor. În opoziția acestei mizerii, aș enumera nume ca Fielderman, Șafran, Weinberger, Cajal, Rizea și încă mulți alții. Nu l-aș uita pe ambasadorul Elveției în România Rene de Weck, cel care a tranzacționat cu mult succes cu englejii și turci. problema exodului din România spre Izrael.
 La loc vizibil ar trebuie expusă poza vasului Struma cu  adevărul scufundării lui, submarinul rusesc a fost găsit printre epavele din Marea Neagră și comandantul lui a relatat adevărul.  Apoi lista tuturor vaselor plecate din porturile românești spre Izrael, precum și extraordinara reușită pentru cele patru vase pornite din portul Odesa cu  peste cei o mie așa numiți orfani de război, copii până la zece ani cărora  în retragerea din 1941 nu li s-a permis emigrarea cu părinți.
 Și aș încheia cu rememorarea cuvintelor lui Al. Șafran spuse în forumul suprem românesc, Bunul și  dragului Popor Român. Lumea și-a pierdut umanitatea, la fel și iubirea creștinesască a aproapelui, Poporul Român s-a străduit în schimb să-și salveze credința în omenie.
  V-am scris, rememorând, normal, o mică parte din lucruri bine știute cunoscute și perfect adevărate, dar voit lăsate în umbra uitării. Sunteți un fel de ultim apărător al credinței și speranței spre adevăr. Dar în același timp un mare luptător cu morile de vânt.
 Numai adevărul lor contează și un oarecare ambasador știe bine lecția asata.
Șerban Alexianu, fiul lui George Alexianu

duminică, 1 aprilie 2018

The Heritage by Rudyard Kipling


Our Fathers in a wondrous age,
Ere yet the Earth was small,
Ensured to us an heritage,
And doubted not at all
That we, the children of their heart,
Which then did beat so high,
In later time should play like part
For our posterity.
A thousand years they steadfast built,
To ‘vantage us and ours,
The Walls that were a world’s despair,
The sea-constraining Towers:
Yet in their midmost pride they knew,
And unto Kings made known,
Not all from these their strength they drew,
Their faith from brass and stone.
Youth’s passion, manhood’s fierce intent,
With age’s judgment wise,
They spent, and counted not they spent,
At daily sacrifice.
Not lambs alone nor purchased doves
Or tithe of trader’s gold –
Their lives most dear, their dearer loves,
They offered up of old.
Refraining e’en from lawful things,
They bowed the neck to bear
The unadorned yoke that brings
Stark toil and sternest care.
Wherefore through them is Freedom sure;
Wherefore through them we stand,
From all but sloth and pride secure,
In a delightsome land.
Then, fretful, murmur not they gave
So great a charge to keep,
Nor dream that awestruck Time shall save
Their labor while we sleep.
Dear-bought and clear, a thousand year,
Our fathers’ title runs.
Make we likewise their sacrifice,
Defrauding not our sons. 

duminică, 15 noiembrie 2015

Anticonstituţionala Lege 217/2015

http://www.art-emis.ro/jurnalistica/3211-anticonstitutionala-lege-217-2015.html
Fără dezbateri publice, fără dezbateri parlamentare, fără să-şi amintească o clipă de Constituţia României pe care a jurat credinţă poporului român, Klaus Johannis, ca cel mai umil funcţionăraş de Bruxelles, a promulgat o lege profund antidemocratică, anticonstituţională ce limitează libertăţile cetăţenilor români la fel sau chiar mai abuziv decât sub dictatura comunistă. Aplicarea unei astfel de legi va duce la perturbări şi consecinţe negative în societatea românească pentru că încalcă flagrant drepturile esenţiale a fiecărui cetăţean prevăzute în Constituţie şi în Declaraţia Universală a Drepturilor Omului - ONU 1948, în efect şi în prezent. Fosta Ordonanţă de Urgenţă a Guvernului 31/2002, la rândul ei profund anti cetăţenească, motivată să prevină şi combată infracţiunile de genocid contra umanităţi, acum lărgită şi îndesată cu pedepse, a devenit Legea 217/2015. Întâi, e o mare ruşine o asemenea lege în lumea secolului al XXI-lea! Al doilea, nu era nici o urgenţă pentru că nu erau semne de vreun genocid în România atunci, cum nu sunt nici acum! Al treilea „genocid contra umanităţii" e un pleonasm ce demonstrează gradul de cultură al guvernului de atunci şi a lui Klaus Johannis de acum. DEx: Genocid - crimă comisă cu intenţia de a distruge un grup uman, naţional, etnic. Unde e crima comisă, cine a fost grupul cu asemenea intenţii înfăptuite, Herr Klaus? Ah, preventiv? Păi, dacă începeţi să promulgaţi legi de prevenire, azi mâine ne treceţi la alimentaţia raţională, pe cartele precum Ceauşescu, să preveniţi indigestiile şi obezitatea, diabetul şi guta. Legea 217/2015 o ţine înainte cu „genocidul contra umanităţii", o situaţie extrem de gravă, pentru că e în joc umanitatea (după DEx înseamnă totalitatea oamenilor, omenirea) nu aşa un grupuleţ de câteva milioane ci toate cele şapte miliarde, afară de cei ce îl produc! Cine sunt cei din România care plănuiesc un genocid cât sfârşitul omenirii? Legea îi precizează, sunt formaţiunile şi organizaţiile fasciste, legionare, rasiste, xenofobe. Sfârşitul omenirii cu ăştia! Mai ales cu legionarii, care-s numai umbre. Legea 217/2015 e înarmată şi împotriva umbrelor: o organizaţie cu caracter fascist, legionar, rasist, xenofob este orice grup format din trei sau mai multe persoane. Nu ştiu care-i situaţia cu alte grupuri, dar nu ştiu să mai fie trei legionari codrenişti valizi în viaţă porniţi pe un genocid. Ultimului legionar din veghea gardă a murit în urma cu doi ani, trăgând cortina „Gărzii" după el. Acea mişcare national-creştină românească este nerevenibilă, istoria nu se poate clona!
Promulgata lui Herr Klaus, trece de grupul de trei la o persoană vinovată de săvârşirea unor infracţiuni de genocid umanităţii. Nu scapă nimeni, vii sau morţi! Ridiculă promulgare, dacă ne întrebăm şi răspundem, cu cartea de istorie în mână, despre „genocidele" din România?! Istoria reţine bine: comuniştii au pedepsit crunt pe mulţi români pentru asemenea incriminări, nu au aşteptat după Legea 217/2015, care, acum, vrea să-i mai pedepsească încă odată, dezgropându-i şi spânzurându-i precum au făcut englezii cu Cromwell. Îi dezgroapă Alexandru Florian, preşedintele de la I.N.S.H.R.-„Elie Wiesel", omul cu ideea acestei legi, Crin Antonescu care a preluat ştafeta de la el şi a dus-o în parlament, cu surle şi tobe, şi Klaus Johannis. Apoi, vor spânzură oasele şi le vor incinera, iar cenuşa o vor arunca la canal. Legea actualizează, ce se tot actualizează: fasciştii, legionari, rasiştii şi xenofobii sunt şi antisemiţi şi incită la antisemitism.
Articolul 1: reglementează interzicerea formaţiunilor fasciste, legionare, rasiste pe teritoriul României ca să prevină genocidul contra umanităţii, adică a întregii omeniri.
Articolul 4: se pedepseşte cu închisoare, până la 3 ani, pentru confecţionarea şi răspândirea de simboluri fasciste şi legionare.
Articolul 5: se pedepseşte cu închisoare, până la 3 ani, pentru promovarea cultului persoanelor vinovate de săvârşirea unor infracţiuni de genocid contra umanităţii! Acest articol (ca şi altele - n.r.), contravine Constituţiei României, Articolul 30, care consfinţeşte dreptul de exprimare liberă şi interzicea cenzurii de orice fel, iar ca fapt de cultură generală; adevăratul cult al unei persoane îl hotărăşte, în timp, istoria, nu propaganda de moment (să ne reamintim de Hitler, Stalin şi ceilalţi). Şi încă ceva, în Secolul al XXI-lea, făcând istorie cum trebuie, nu se mai fac proscrieri de personalităţi ca în Imperiul Roman nici Inchiziţie ca în Evul Mediu Catolic, nici nu se mai ard sau distrug cărţi ca vremea lui Hitler şi Stalin sau a dictaturi comuniste postbelice din România, impusă de Moscova, E penibil, la fel ca în comunism, să o luăm din nou cu schimbatul numelor de străzi, cu dărâmatul de busturi şi statui ca să prevenim genocidul împotriva umanităţii! Asemenea decizii nu sunt metode de prevenirea genocidurilor ci acte ilegale împotriva identităţii istorice a unui popor!
Articolul 6: se pedepseşte cu închisoarea, până la 5 ani, dacă în public se neagă sau minimalizează holocaustul. Holocaustul evreilor nu se poate nega, e un adevăr istoric odată pentru totdeauna, iar necunoscătorii ai acestui adevăr, nu trebuie să fie închişi ci puşi să citească şi să conspecteze cel puţin o sută de cărţi din milionul scris despre holocaust. Şi ca să înveţe bine istoria acelor timpurii, să citească despre toate holocausturile din Secolul al XX-lea, nu doar despre cel evreiesc.
Am fost curios ce reacţie a stârni în mass-media această lege ce, sub pretextul „prevenirii unui genocid", de fapt limitează drastic libertăţile de conştiinţă şi exprimare a cetăţenilor. În „Observator Cultural", Liviu Ornea şi-a intitulat comentariul „217 / 2015, o lege inutilă" şi se teme că textul legii îngăduie orice fel de interpretări, de abuzuri. Deci nu este inutilă pentru cei ce au iniţiat-o, clar, din moment ce Liviu Ornea se teme. Continuă cu un mare adevăr: Nu sub ameninţarea pedepsei va scădea numărul „antisemiţilor", dimpotrivă. Legea asta nu face decât să alimenteze „antisemitismul", latent, filo legionarismul. Bine comentat! În „Cotidianul", Radu Ulmeanu scrie „Ruşine, domnule Florian" în care îi reaminteşte lui Alexandru Florian, fiul nomeclaturistului comunist Radu Florian profesor de marxist leninist la Universitatea Bucureşti, multe fapte reale din deceniul V şi VI din România. Frumos din partea autorului, dar trebuia să ştie că fiii nomenclaturiştilor nu au ruşine şi astfel parvin şi acum. În „Adevărul" Alex Ştefănescu semnează articolul „Poate sunt eu nebun" (!) Poate, pentru că şi nebunilor, câteodată, le sar din cap adevăruri: O lege care pedepseşte anumite opinii - opinii, nu fapte - cu închisoarea este în esenţa ei stalinistă şi nu poate fi acceptată de o societate democrată. După această afirmaţie justă, îi spun că titlul e prost ales... sau e un scut preventiv. Asfel îşi permite următoarea constatare: prea puţini intelectuali protestează împotriva legii 217/2015, referindu-se numai la intelectualii săi bucureşteni. Adaug, după cele apărute pe Internet, că în Diaspora Română, majoritatea intelectualilor care l-au votat pe Klaus Joiannis, acum, după promulgarea acestei nelegi, îl critică vehement iar Forumul Româno-American i-a adresat un protest, prevenitor, la care m-am alăturat şi io.
În încheiere, m-a amuzat subtilitatea cu care Augustin Buzura a reacţionat la această lege, narând în „Cultura" lui o anecdotă: „Un ardelean urmăreşte intrigat un neamţ (nu-i dă nume - nota cititorului) care nu contenea să facă flotări. După ce se sătură de aşteptat, ardeleanul îşi ia inima în dinţi şi îl bate pe umăr: domnule, muierea o plecat de mult!". Bravo, Gusti, sper că neamţul să priceapă ceva şi să se oprească din flotări.
P.S. - Aceasta e a doua variantă, pentru că în prima am fost neclar pentru unii, iar cineva m-a tras de ureche, cum îmi permit să-i spun academicianului Augustin Buzura „bravo Gusti". Simplu: am făcut secundariatul în Clinicile Clujului, în discipline diferite, dar în acelaşi timp şi atunci aşa îi spuneam. Îl felicit sincer că ajuns academician, dar io tot Gusti am să-i spun. Servus!

Articole asemanatoare